close

Utilizare & Copyright

Modul de utilizare a acestui site este guvernat de legi, reguli si conditii asa cum se stipuleaza mai jos. Prin emiterea de comenzi, cumpararea sau utilizarea de imagini de pe acest site se presupune ca acceptati termenii de utilizare.

SC CAMERA mm SRL isi asuma angajamentul fata de utilizatori ca informatiile obtinute prin exploatarea acestui site nu vor fi facute publice si nu vor face obiectul niciunei tranzactii de date cu terti.

Modul de utilizare a imaginilor de stock de catre utilizator se va face cu respectarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, sau a legilor similare din tarile de origine ale cumparatorilor.

Agentiile de publicitate, editurile, editorii si designerii individuali pot folosi fotografiile din sectiunea stoc a sitului pentru crearea de grafica sau layouturi destinate unor terti numai folosind imagini insemnate cu watermark. Acestea nu sunt purtatoare de onorariu atat timp cat sunt folosite ca suport de oferta pentru acestia.

Folosirea imaginilor fotografice din sectiunea stock se face numai pe baza unui contract de cesiune a drepturilor de utilizare semnat intre SC CAMERA mm SRL si beneficiar pe baza ofertei generale de pret si a modului de utilizare a fotografiilor.

Nici o imagine, nici o parte a sitului, sau garfica ce apartine sitului nu poate fi copiata, modificata, republicata sau utilizata in orice alt mod decat cu acordul expres al proprietarului.

Toate imaginile, fotografii sau grafica, cat si conceptul acestui site sunt proprietatea SC CAMERA mm SRL.
Copyright
 
 
Mihai Moiceanu - photography
 
 

Home Facebook Workshop-uri si Phototour-uri Mass-media Contact Link-uri     


Colectii

Expozitii

Vernisaje

Editorial

Biografie

Romania

Germania

Muntii Alpi

Patagonia

Himalaya

Europa

Cuvinte cheie

FAQ

Comanda ta

Produse

Wallpaper

Conditii de livrare

Cos de cumparaturi

Foto comerciala

Calendare

Tipar

Coperti CD/DVD

Web design

      Membru:

ECO Romania


Citeste alt articol  

E clar!?

publicat: noiembrie 2007 in CHIP Foto&Video

Zilele trecute, la Magura, iarna a venit intr-o noapte. Se pare ca doar in vizita. 20 de centimetri de zapada au fost surpriza unei dimineti. Cu o zi inainte colindasem prin sat pe o vreme cu cer acoperit si o spuza de zapada asternuta pe frunzele nu tocmai ingalbenite; frigul nu apucase sa muste prea tare din coroana copacilor. Un amestec pastelat de alb/negru si color domina peisajul care se preta la imagini idilice. Cate o pala de ceata trecea alene printre dealuri, inadins parca purtata de dorintele unui fotograf peisagist. Tura din Magura mi-a adus aminte de o toamna tarzie petrecuta acum cativa ani in Dolomiti cand, pe o vreme similara, am ales sa colind padurile de larice din jurul Cortinei d'Ampezzo. Atunci, la un moment dat s-a pornit o ninsoare deasa, cu fulgi mari, care m-a tentat imediat sa o fotografiez. Problema era atat evidentierea fulgilor cat si abundenta ninsorii. Cum eram intr-o poiana m-am adapostit sub copacii de la liziera pentru a feri camera de umezeala. Am ales sa cadrez un grup de copaci de pe cealalta parte a poienii. Avand montat pe camera zoom-ul 80-200/2,8 am cautat o incadrare optima a copacilor dupa care am refocalizat obiectivul pe perdeaua de ninsoare din mijlocul poienii. Expunerea a fost suficient de scurta pentru a ingheta miscarea fulgilor, iar diafragma deschisa pentru o profunzime mica. Parametrii de fotografiere: f=2.8, t=1/250 s distanta focala 200 mm(echivalent 300 mm in format 35 mm). Am ales diafragma maxima si focala lunga pentru o focalizare foarte selectiva pe fulgii de zapada. Practic s-a produs o detasare a unui plan in care fulgii sunt redati clar de celelalte planuri care sunt redate neclar, inclusiv arborii din fundal. Am obtinut un efect pictural accentuat, rezultand o imagine aproape abstracta. Practic am folosit profunzimea de camp data de obiectiv pentru a obtine un efect compozitional si de reducere la forme simple a unui peisaj altfel foarte incarcat.
Teoria spune ca profunzimea de camp este invers proportionala cu deschiderea diafragmei: cu cat este mai mica diafragma (mai inchisa) cu atat este mai mare profunzimea de camp. Perfect adevarat cu amendamentul ca profunzimea de camp depinde si de distanta focala folosita cat si de distanta la care se face focalizarea. Focalizarea la 2 m cu un obiectiv superangular de 20 mm diafragmat la 22 va asigura un camp de profunzime foarte mare dar care va fi diferit de cel obtinut folosind aceasi parametri dar un teleobiectiv cu focala de 300 mm. Daca la superangular vom obtine o profunzime de la 1 m pana la infinit (toate elementele aflate in cadru intre aceste repere de distanta vor fi redate clar) la teleobiectiv acest camp de profunzime va fi mult mai mic. Aici poate ar fi bine sa definesc un termen si anume distanta hiperfocala care reprezinta distanta minima de focalizare de la care toate elementele cuprinse in cadru vor fi redate clar. Cand vorbim de distanta hiperfocala ne referim la un obiectiv diafragmat la maxim (16, 22 sau chiar 32). Campul de profunzime se intinde de la jumatatea distantei minime de fotografiere pana la infinit. Pentru calcule exacte exista in cartile de specialitate sau pe internet, tabele in care profunzimea este calculata tinand cont de focala obiectivului, diafragma si distanta de focalizare. Nu mi-am propus sa fac o prezentare foarte tehnica aici, ci sa discut pe marginea modului in care profunzimea de camp poate fi folosita in mod creativ pentru pentru realizarea unor imagini cat mai bune.
Sunt fotografi de peisaj care lucreaza preponderent cu anumite distante focale. Frecvent sunt intrebat ce fel de obiectiv se foloseste la peisaj. Recomandarea mea: oricare. Un peisaj poate fi abordat cu orice fel de obiectiv. Important este modul de abordare si viziunea fotografului; mai putin o anume distanta focala sau o anume setare a obiectivului. Daca tot am vorbit de teleobiective alte doua exemple in care am folosit focale lungi pentru peisaje: Zugspitze si Mandra. De data aceasta obiectivul a fost diafragmat la valorile 10 respectiv 11, parametrii de fotografie fiind: Mandra f=10; t=1/160 s; Zugspitze f=11, t=1/640 s. In ambele cazuri focala folosita a fost de 200 mm (300 mm - echivalent 35 mm). Distanta de focalizare in ambele cazuri a fost de peste 300 m, astfel ca toate planurile cuprinse in compozitie sunt redate clar. Daca in compozitia fotografiei Zugspitze senzatia de aplatizare a planurilor nu este atat de evidenta datorita cetii din vale, la imaginea Mandra redarea clara atat a planului caselor din partea de jos a cadrului, a bisericii si a muntilor Fagaras face ca senzatia de aplatizare a planurilor sa fie foarte acuta. O astfel de compozitie este spectaculoasa tocmai datorita acestor juxtapuneri.
Fotografierea animalelor salbatice presupune si ea folosirea teleobiectivelor si in special a celor cu focala foarte lunga. Astfel cu cat distanta focala creste cu atat scade profunzimea de camp la aceeasi diafragma. Pinguinii i-am fotografiat cu teleobiectivul de 200 mm la care am atasat un dublor de focala (teleconverter 2X) ce se monteaza intre obiectiv si camera. Parametrii de fotografiere: f=2,8, t=1/640 s, focala echivalenta 600 mm. A rezultat o profunzime de camp foarte mica desi focalizarea este facuta relativ departe la aproximativ 30 m. Insa focalizarea selectiva are efect compozitional prin detasarea subiectului de fundal si izolarea lui. Nota explicativa a fotografiei suna asa: "Pinguinii Magelan sunt pereche pe viata". In sfarsit, ca sa termin cu exemplele folosirii teleobiectivului, se poate folosi creativ profunzimea mica de camp in cazul fotografiilor macro. Sau mai curand la granita intre fotografia de la mica distanta si cea macro. Brandusele sunt fotografiate cu aceeasi focala de 200 mm (300 mm - echivalent 35 mm) si cu diafragma larg deschisa. Parametrii de fotografiere: f=2,8, t=1/3200 s, distanta de focalizare aproximativ 2 m. Profunzimea de camp, practic se vede in imagine. O diafragma mai inchisa ar fi aglomerat fotografia cu detalii suplimentare redate clar. Intr-o fotografie, ochiul este atras instinctiv de zonele clare ale imaginii in care se presupune ca se afla subiectul.
Va spuneam ca nu conteaza lungimea focala folosita la peisaj la fel cum poti folosi o profunzime de camp mare sau mica in functie de subiect. Cu o focala in zona 35-70 mm pot exista abordari diferite. Imaginea "Larice" are parametrii de fotografiere: f=5.6, t=1/80 s, distanta de fotografiere aprox 50 cm, focala folosita 35 mm. Profunzimea de camp obtinuta la distanta mica de fotografiere este suficienta pentru redarea clar a crengii de larice. O diafragma de mijloc m-a ajutat si la intrezarirea trunchiurilor de larice din padure care a adaugat un plus fotografiei. Cu totul altfel am pus problema in cazul fotografiei "Tara Fagarasului". Parametrii fotografiei au fost; f=22, t=1/25 s, focalizare la 3 m cu o focala de 44 mm. Am folosit distanta hiperfocala pentru a reda toate elementele acestei compozitii foarte clar. Este cazul clasic de fotografie de peisaj la care fac referire majoritatea autorilor si la care se raporteaza intrebarile de genul celor enuntate la inceput. Un alt exemplu tipic de folosirea distantei hiperfocale este fotografia "Patagonia". Parametrii de fotografiere: f=10; t=1/250s, obiectiv superangular 17 mm, focalizare la aprox. 1,5 m.
Profunzime de gand va doresc!
E clar!?
E clar!?
E clar!?
E clar!?
E clar!?
 
 
 
 Home Facebook Workshop-uri si Phototour-uri Mass-media Contact Link-uri
 Copyright @ 2009 CAMERAmm   Made by Sik