close

Utilizare & Copyright

Modul de utilizare a acestui site este guvernat de legi, reguli si conditii asa cum se stipuleaza mai jos. Prin emiterea de comenzi, cumpararea sau utilizarea de imagini de pe acest site se presupune ca acceptati termenii de utilizare.

SC CAMERA mm SRL isi asuma angajamentul fata de utilizatori ca informatiile obtinute prin exploatarea acestui site nu vor fi facute publice si nu vor face obiectul niciunei tranzactii de date cu terti.

Modul de utilizare a imaginilor de stock de catre utilizator se va face cu respectarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, sau a legilor similare din tarile de origine ale cumparatorilor.

Agentiile de publicitate, editurile, editorii si designerii individuali pot folosi fotografiile din sectiunea stoc a sitului pentru crearea de grafica sau layouturi destinate unor terti numai folosind imagini insemnate cu watermark. Acestea nu sunt purtatoare de onorariu atat timp cat sunt folosite ca suport de oferta pentru acestia.

Folosirea imaginilor fotografice din sectiunea stock se face numai pe baza unui contract de cesiune a drepturilor de utilizare semnat intre SC CAMERA mm SRL si beneficiar pe baza ofertei generale de pret si a modului de utilizare a fotografiilor.

Nici o imagine, nici o parte a sitului, sau garfica ce apartine sitului nu poate fi copiata, modificata, republicata sau utilizata in orice alt mod decat cu acordul expres al proprietarului.

Toate imaginile, fotografii sau grafica, cat si conceptul acestui site sunt proprietatea SC CAMERA mm SRL.
Copyright
 
 
Mihai Moiceanu - photography
 
 

Home Facebook Workshop-uri si Phototour-uri Mass-media Contact Link-uri     


Colectii

Expozitii

Vernisaje

Editorial

Biografie

Romania

Germania

Muntii Alpi

Patagonia

Himalaya

Europa

Cuvinte cheie

FAQ

Comanda ta

Produse

Wallpaper

Conditii de livrare

Cos de cumparaturi

Foto comerciala

Calendare

Tipar

Coperti CD/DVD

Web design

      Membru:

ECO Romania


Citeste alt articol  

Zmei in Dolomiti

publicat: decembrie 2008 in CHIP Foto&Video

Viraj dupa viraj, masina urca pe soseaua alpina catre varful muntelui. La mijloc de martie, in vaile adanci ale Dolomitilor, zapada se ascunde pe la margini de padure sau pe versanti nordici nevazuti de soare. Pe creste insa, stratul de zapada se masoara cu metrul. Pe masura ce urcam, zapada de pe marginea drumului devine tot mai inalta pana cand soseaua este ca o transee, perfect curatata, cu margini de pana la 1,5 m. Din masina se mai vede doar o portiune ingusta de cer... si cate un schior sau boarder care zboara gratios peste masina...ca intr-o secventa filmata cu incetinitorul.
De la Selva di Cadore catre Cortina d'Ampezzo soseaua alpina trece prin una din cele mai inalte trecatori din Dolomiti: Passo Giau, la peste 2200 m altitudine. Serpentinele numerotate, probabil pentru usurinta orientarii drumarilor, dau adevarata dimensiune a acestor drumuri alpine construite de italieni in perioada interbelica. Undeva pe la serpentina 20 se iese in golul alpin iar de acolo pana in creasta mai sunt inca vreo 10. Zona din jurul pasului este asemanatoare cu pantele de pe Furnica si Valea Dorului din Bucegi, fiind la fel de vantoase. Configuratia muntilor face ca pe aici sa treaca un curent de aer chiar si atunci cand atmosfera este calma. Curentii tipici din zonele de munte fac ca acest punct sa fie favorabil practicarii unui sport cu o istorie recenta: kiteboarding-ul, pe scurt kite. Nu este neaparat un sport de munte, pentru ca se practica si vara, la tarm de mare cu placi de surf de mici dimensiuni. In timpul iernii insa, sportivii prefera muntele care ofera conditii excelente de desfasurare: zapada si vant.
Am ajuns din intamplare in mijlocul unui concurs, mai tarziu aveam sa aflu ca este etapa de cupa mondiala, chiar in ziua de antrenamente. Vreme este excelenta, cu un cer albastru peticit de nori albi, si un vant usor numai bun pentru antrenamente si fotografii de presa. Aveam de gand sa opresc in pas pentru cateva peisaje - perspectiva este excelenta catre Marmolada, cel mai inalt si masiv munte din Dolomiti - si apoi sa plec mai departe. Am schimbat pe loc planul si am trecut la treaba.
In primul rand am inventariat rapid toate locurie cu unghiuri favorabile, tinan cont de zonele in care evoluau kite-rii si posibilitatea de a ajunge in apropierea lor. Am cautat sa obtin cele mai avantajoase puncte de statie astfel incat pe fundal sa am variate aspecte ale muntelui: pante cu zapada brazdate de urme, munti in toata masivitaea lor, sau cerul, pentru a ilustra zborul de icar al sportivilor. Din multimea de concurenti am remarcat cativa care evindent erau peste nivelul majoritatii. I-am urmarit o vreme ca sa pot identifica tipul de miscari pe care le fac, traectoriile care le urmau, momentele de desprindere si plutire, figurile de acrobatie, locul de aterizare. Apoi am inceput sa fotografiez, sa vizionez pe monitorul camerei rezultatele, sa corectez atat expunerea cat si sa rafinez modul de incadrare.
Este foarte importanta, pentru inceput, urmarirea unui singur sportiv pentru a anticipa miscarile care urma sa le execute. In acelasi timp trebuie urmarita evolutia sportivului in raport cu fundalul precum si felul in care cade lumina. Si pentru ca stresul sa fie maxim din cand in cand e bine sa aruncati un ochi catre ceilalti sportivi ca sa nu pierdeti imagini bune.
De mai mult timp folosesc pentru expunere modul manual asistat. Si in situatia de fata am lucrat in acelasi fel pentru ca lumina era uniforma - ca distributie - in toata zona. Cand lucrezi pe unul din modurile auromate trebuie sa fii mereu atent la fundal, costumatia sportivului, etc. si sa faci ajustarile necesare. In modul manual odata stabilita expunerea corecta scapi de grija corectiilor. Daca totusi este nevoie se pot face mici corectii destul de usor actionand asupra unei singure comenzi. Cateva probe cu sportivi pe diverse fundaluri, analiza rapida pe histograma pot rezolva majoritatea problemelor de expunere.
La fotografia sportiva focusarea este de prima importanta si anume decizia privind modul de punere la punct si metoda adopatata. Este de preferat ca obiectivele folosite sa fie cu o deschidere maxima a diafragmei cat mai mare pentru ca autofocusul sa lucreze eficient. Sunt de preferat deschideri de 2 sau 2,8 in defavoarea celor de 5,6 sau 6,3. Cele cu deschiderea mare au capacitatea de a transmite mai multa lumina la senzorul de autofocus iar punerea la punct se va face mai rapid.
Optica folosita a fost un tele zoom de 70-200/2,8 care a acoperit toate situatiile intalnite. Probabil ar fi fost posibil sa trag si cu un superangular dar pentru aceasta trebuia sa fiu acreditat sa cel putin in cooperare cu unul dintre participanti. Sorirea intempestiva in mijlocul antrenamentelor nu mi-a mai dat sansa sa actionez in acest sens. Asa ca m-am miscat in limita permisa de organizatori care de altfel era foarte larga si suficienta pentru a gasi unghiuri foarte bune.
Tehnica de focusare necesita ceva antrenament dar este bine de stiut cateva principii care stau la baza unei focusari cat mai rapide.
Punerea la punct (termenul corect dpdv al opticii) sau mai nou neologismul focusare (care inseamna conform dex = focalizare) este de doua tipuri pe majoritatea camerelor DSLR manuala si automata. Cea automata are doua moduri de lucru: focalizare singulara si continua. In fotografia de sport, singura modalitate de a ne asigura ca imaginile vor fi clare este setarea pe camera a modului continuu de focalizare.
Asigurarea unei compozitii dorite presupune ca punctul de focalizare sa fie ales (acolo unde aceasta comanda este disponibila) in functie de amplasarea subiectului. Metoda focusarii pe zona centrala si apoi recompunerea cadrului este inutila datorita vitezei cu care au loc evolutiile sportivilor. Camerele care au senzori de focusare in cruce ce permit focusarea cand camera este in pozitie verticala. De obicei acesti senzori se afla in zona centrala a cadrului cea ce complica un pic cadratura in pozitie verticala.
La majoritatea camerelor focalizarea se face pe planul cel mai apropiat de aceasta. Daca intre camera si subiectul pe care-l urmarim se interpune un alt subiect situat in alt plan, camera va refocaliza pe acesta din urma fiind mai apropiat de camera. Dar la unele camere evoluate exista posibilitatea ca functia aceasta sa fie intaziata astfel ca daca respectivul element care a intrat in campul vizual iese repede din cadru focalizarea ramane pe subiectul ales initial.
Avem de ales si intre zonele de focalizare. Focalizarea se poate face cu un singur senzor, cu mai multi senzori grupati, sau automata acolo unde decide camera. In astfel de situatii pentru realizarea unei compozitii dorite selectarea unui grup de senzori este preferata mea.
Modul de lucru este foarte personal si difera de la fotograf la fotograf. Experienta va va demonstra care este maniera cea mai potrivita pentru dumneavoastra.
Capacitatea de urmarire a cat mai multe actiuni in desfasurare, pe mai multe planuri, de a decide momentul fotografiei in functie de mai multe variabile face diferenta intre un fotograf incepator si unul cu experienta. Nu va alarmati daca nu va iese totul de la inceput. Incepatori am fost cu totii.
 
 
 
 Home Facebook Workshop-uri si Phototour-uri Mass-media Contact Link-uri
 Copyright @ 2009 CAMERAmm   Made by Sik